Un atac de panică apare brusc și sperie, dar trece. Iată ce se întâmplă în corp și ce poți face pe loc, pas cu pas.
Inima bate puternic, aerul pare că nu ajunge, mâinile furnică. Mulți oameni cred în acel moment că au o problemă gravă la inimă sau că își pierd controlul. De obicei nu e așa, deși senzațiile sunt reale și neplăcute.
Mai jos găsești explicația simplă a ce se petrece și câteva lucruri pe care le poți face chiar în timpul unui atac. Dacă simptomele sunt noi, vezi și secțiunea despre când e nevoie de un medic.
Acest articol oferă informații generale. Nu stabilește un diagnostic, nu recomandă un tratament individual și nu înlocuiește consultația cu un medic. Cabinetul Mental Joy evaluează și tratează doar adulți.
Ce este un atac de panică
Un atac de panică este un val scurt și intens de frică, însoțit de simptome fizice puternice. Apare uneori fără un motiv clar, alteori într-o situație care te stresează. Potrivit NIMH și NHS, simptomele ating de obicei un vârf în câteva minute, iar un atac durează în general între 5 și 20 de minute.
Un atac de panică nu este același lucru cu tulburarea de panică. Un singur atac, mai ales într-o perioadă încărcată, se poate întâmpla multor oameni. Despre tulburarea de panică vorbim când atacurile se repetă și apare teama constantă că vor reveni.
Ce se întâmplă în corp în timpul unui atac de panică
Corpul pornește alarma de pericol, deși pericolul real lipsește. Este același mecanism de „luptă sau fugi” care te-ar ajuta într-o situație periculoasă. Creierul trimite semnale, apar adrenalina și alți hormoni de stres, iar organismul se pregătește de efort.
Din acest motiv apar:
- inimă care bate repede sau neregulat;
- respirație scurtă, senzația că nu poți trage aer;
- transpirații, valuri de căldură sau frisoane;
- tremur, furnicături în mâini, în picioare sau în jurul gurii;
- amețeală, senzație de slăbiciune sau de „cap ușor”;
- greață sau durere de stomac;
- senzația de ireal sau de detașare de ce te înconjoară;
- frica de a leșina, de a înnebuni sau de a muri.
Respirația rapidă contribuie și ea. Când tragi aer prea repede, scade nivelul de dioxid de carbon din sânge, iar asta poate da amețeală și furnicături. Simptomele sperie, frica accelerează respirația și cercul se strânge. De aceea ajută respirația lentă.
Semne că e vorba de un atac de panică, nu de altceva
Atacul vine repede, are un vârf și apoi scade. După el rămâi de obicei obosit, tremurat sau golit. Dacă durerea din piept, lipsa de aer sau amețeala apar pentru prima dată, nu presupune singur că e panică.
Dacă ai durere în piept care nu cedează, durere care se întinde în braț sau în maxilar, leșin sau dificultăți serioase de respirație, sună la 112. Un medic trebuie să excludă mai întâi cauzele fizice. Nu e exagerare, e prudență.
Ce poți face pe loc, în timpul unui atac de panică
Nu poți opri atacul cu voința, dar poți să-l faci mai suportabil. Alege ce ți se potrivește și exersează în momente liniștite, ca să-ți fie la îndemână când ai nevoie.
1. Spune-ți ce se întâmplă
Repetă în gând sau cu voce tare: „Este un atac de panică. E neplăcut, dar trece.” Dacă îi dai un nume, frica de necunoscut scade. Atacul nu te rănește, chiar dacă senzațiile sunt intense.
2. Încetinește respirația
Inspiră pe nas câteva secunde, apoi expiră lent pe gură, mai lung decât ai inspirat. Poți număra 4 la inspir și 6 la expir. Repetă câteva minute. Dacă numărătoarea te încurcă, concentrează-te doar pe expirația lungă.
3. Pune picioarele pe pământ
Simte contactul tălpilor cu podeaua și al spatelui cu scaunul. Apasă ușor picioarele în jos. Un reper fizic concret te readuce în prezent.
4. Numește cinci lucruri pe care le vezi
Uită-te în jur și numește în gând cinci obiecte, apoi patru sunete, apoi trei lucruri pe care le atingi. Exercițiul mută atenția de la corp la mediu. Nu trebuie făcut perfect.
5. Nu fugi dacă poți rămâne
Dorința de a pleca din locul unde a apărut atacul este puternică. Dacă ești în siguranță, rămâi câteva minute și lasă valul să scadă. Evitarea ține frica vie pe termen lung. Dacă ești la volan, oprește mașina într-un loc sigur.
6. Fii blând cu tine după
După atac, bea apă, stai jos și odihnește-te. Nu te certa că „ai cedat”. Atacul nu arată slăbiciune.
Când e firesc și când merită să ceri ajutor
Ce e firesc
Un atac izolat, într-o perioadă de epuizare, după multă cafea sau după nopți fără somn, nu înseamnă automat că ai o boală. Cafeaua, alcoolul și lipsa somnului pot agrava simptomele. Dacă ai înțeles ce s-a întâmplat și te-ai liniștit, e bine.
Când merită să ceri ajutor
Merită o evaluare dacă:
- atacurile se repetă;
- te temi permanent că va urma un alt atac;
- eviți locuri, drumuri sau activități de teamă;
- ai început să bei alcool sau să folosești alte substanțe ca să te calmezi;
- somnul, munca sau relațiile au de suferit.
Tulburarea de panică se poate trata. Opțiunile includ psihoterapia (în special cea cognitiv-comportamentală) și, în unele cazuri, medicația, stabilite împreună cu medicul. Nu începe, nu opri și nu schimba niciun medicament fără să discuți cu medicul care ți l-a prescris.
Somnul și starea psihică se influențează reciproc, iar despre asta poți citi în articolul somnul și sănătatea mintală. Dacă ai luat calmante din proprie inițiativă, citește despre benzodiazepine, ajutor temporar, nu tratament.
Ce poți face între atacuri
Zilele liniștite contează. Nu elimină orice risc, dar pot scădea intensitatea atacurilor.
- Păstrează un program de somn cât mai constant.
- Redu cafeaua și energizantele, mai ales după-amiaza.
- Mișcă-te zilnic, chiar și o plimbare de 20 de minute.
- Exersează respirația lentă când ești calm, nu doar în criză.
- Notează când au apărut atacurile: unde erai, ce se întâmpla, cât ai dormit. Notițele sunt utile la consult.
Când merită o consultație de psihiatrie
Mergi la un medic dacă atacurile revin, dacă te tem de ele sau dacă te limitează. Psihiatrul te ascultă, întreabă și de simptomele fizice, de somn, de consumul de cafea, alcool sau medicamente, apoi stabilește ce ajutor ți se potrivește. Uneori pornește de la o trimitere pentru analize sau consult cardiologic, ca să excludă cauze fizice.
Dacă nu știi cum arată prima vizită, citește prima consultație la psihiatru. Dacă vrei să afli cum poți merge fără cost, vezi consultația psihiatrică gratuită prin CNAS.
Un pas clar, fără presiune
Dacă vrei să discuți despre situația ta, poți face o programare sau poți suna la 0758 275 451. Consultația poate fi gratuită prin CNAS, cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la alt specialist, plus card de sănătate și carte de identitate. Pentru servicii, vezi pagina de servicii.
Cabinetul se află pe Bulevardul Știrbei Vodă nr. 19, Bl. D3A, Parter (zona Ciupercă), Craiova. Program: luni-miercuri și vineri 08:00-15:00, joi 12:00-19:00, weekend închis. Consultațiile se pot face și online.
Dr. Laura-Minodora Abagiu, medic specialist psihiatru, Cabinet Medical Mental Joy, Craiova.
Surse
- NHS, Panic disorder (informații despre simptome și durata atacurilor)
- NIMH, Panic Disorder: When Fear Overwhelms
- American Psychiatric Association, What Are Anxiety Disorders? / Panic Disorder
- NHS, Mental health: how to cope with panic attacks
